Oficial UE: Legislaţia europeană permite, după 3 luni, expulzarea cetăţenilor care nu au loc de muncă

07 ian. Oficial UE: Legislaţia europeană permite, după 3 luni, expulzarea cetăţenilor care nu au loc de muncă

Ţările UE nu pot limita libera circulaţie a muncitorilor, dar îi pot trimite acasă pe cetăţenii europeni care în decurs de 3 luni nu şi-au găsit un loc de muncă şi nu au mijloacele necesare de subzistenţă, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al CE Jonathan Todd.

Întrebat despre declaraţia premierului britanic David Cameron privind limitarea numărului de muncitori europeni, Jonathan Todd a precizat că „mesaje similare au venit din Marea Britanie şi înainte de Crăciun”.

„Comisia Europeană trebuie să vadă ce decid autorităţile britanice. Dreptul de circulaţie al muncitorilor este un principiu fundamental al UE. A fost aşa încă de la înfiinţare, la sfârşitul anilor ’50. Este, de asemenea, un element fundamental al Pieţei Unice”, a spus purtătorul de cuvânt al CE.

„Libera circulaţie a muncitorilor este un drept fundamental stabilit prin tratate care au fost ratificate de parlamentele a 28 de state membre. Nu este o legislaţie impusă de Bruxelles. Face parte din tratate. Orice modificare a tratatelor necesită o negociere cu toate statele membre şi o ratificare de către parlamentele tuturor statelor membre (…) Orice derogare de la aceste principii este strict limitată în timp în tratatele de aderare. Prin urmare, niciun stat membru nu poate limita libera circulaţie a muncitorilor de la 1 ianuarie 2014 în cazul muncitorilor români şi bulgari, deoarece limita (de 7 ani – n.r.) este stabilită în tratatele de aderare ale celor două state”, a subliniat oficialul european.

Referitor la faptul că Belgia expulzează, după 3 luni, cetăţenii europeni care nu au un loc de muncă sau mijloace de a se întreţine, Todd a declarat că această posibilitate le este oferită statelor membre conform Directivei din 2004 privind libera circulaţie a cetăţenilor.

„Statele membre au posibilitatea de a expulza după 3 luni cetăţenii care nu au un loc de muncă sau mijloace de subzistenţă care îi împiedică să devină o povară pentru ţara respectivă. Dacă statele membre aplică sau nu această posibilitate, ţine de fiecare stat membru. Dreptul comunitar le permite să facă acest lucru, dar nu le obligă”, a spus purtătorul de cuvânt.

Acesta a adăugat că Marea Britanie şi Germania nu s-au consultat cu CE în privinţa unor măsuri privind limitarea liberei circulaţii.

Când un stat membru ia în calcul măsuri care ar putea fi subiect al legislaţiei europene, ar fi prudent să discute cu CE înainte, dar nu este o obligaţie„, a punctat Todd.

Totodată, Jonathan Todd a precizat, răspunzând unei întrebări, că CE nu se va ocupa de eventualele probleme care ar putea apărea în urma eliminării restricţiilor pentru români şi bulgari.

„CE recunoaşte că pot fi unele probleme la nivel local în ceea ce priveşte locurile în grădiniţe, servicii sociale, sănătate, infrastructură. Nu există niciun motiv ca CE să fie informată despre aceste probleme de către statele membre. Ideea este că aceste chestiuni trebuie corectate, în loc să se impună restricţii la libera circulaţie a persoanelor”, a spus Todd, adăugând că, în exerciţiul bugetar 2014-2020, statele membre pot folosi cel puţin 20% din alocarea ce le revine în cadrul Fondului Social European pentru a rezolva aceste chestiuni.

Întrebat dacă CE are semnale privind prezenţa unui număr mare de muncitori români şi bulgari în ţările europene după 1 ianuarie, Jonathan Todd a precizat că nu există astfel de informări.

„Dacă au fost mişcări ale muncitorilor români şi bulgari în ţările membre, CE nu putea fi înştiinţată imediat de către acestea. Dar, din ce am văzut, ca şi voi, din relatările de presă, cu siguranţă nu au fost un mare număr de muncitori români şi bulgari care să plece în alte ţări membre”, a spus purtătorul de cuvânt al CE.

Ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari de la 1 ianuarie 2014 a provocat dezbateri aprinse în Marea Britanie şi, mai nou, în Germania.

Premierul britanic, David Cameron, a adoptat, în decembrie 2013, măsuri prin care să se asigure că, de la 1 ianuarie, imigranţii din UE nu vor putea să solicite ajutoare sociale în primele trei luni de la sosirea în Marea Britanie. În plus, persoanele care cerşesc şi cele fără adăpost pot fi deportate şi li se poate interzice accesul în ţară pentru o perioadă de 12 luni.

Totodată, el intenţionează să limiteze numărul de muncitori europeni din Marea Britanie.

Dezbaterea privind imigranţii români şi bulgari care vor ajunge în Germania a atins un nou nivel vineri, când politicieni conservatori de rang înalt au cerut amprentarea lor pentru a-i împiedica să primească indemnizaţii sociale, relatează TheLocal.de.

„Imigranţii care vin în Germania doar pentru Hartv IV (indemnizaţii de şomaj), alocaţii pentru copii şi asigurări de sănătate trebuie trimişi rapid în ţările lor de origine. Pentru a preveni intrările multiple trebuie să ne gândim la amprentarea lor”, a declarat preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European, Elmar Brok, pentru cotidianul Bild.

CSU – aliatul bavarez al cancelarului Angela Merkel – vrea să le facă mai dificil accesul noilor imigranţi români şi bulgari la generosul sistem de protecţie socială din Germania.

 

source: mediafax

Niciun comentariu

Sorry, the comment form is closed at this time.